'Veni din intuneric spre mine el, poetul:...

..tu trebuie sa intelegi'...si cu degetu-ntins
imi arata in trupul meu poezia,
Poezia nescrisa...
dar eu am tipat: PLEACA DE-AICI!"


duminică, 28 februarie 2010

Dialog... in tacere



-Ce e dincolo de cuvinte?
-Eee..tot cuvinte.
-Si totusi altceva e...
-Ei bine.. e tacerea.
-Atunci e altceva! Si a cui tacere?
-Cum a cui? A ta, a mea, a tuturor candva.
-Ce spune ea?
-Nu spune ..tace...si daca spune sunt ..tot cuvinte.
-Asa..cuvinte..dar poate mai putine nu?
-Ei cum, nici gand, cu siguranta spune multe.
-Cat de multe?
- Nu stiu, e greu de ..spus...dar multe.
-Mai multe chiar decat vorbirea?
-Oh..cu mult mai multe.
-Atunci oamenii s-ar intelege mai bine.. tacand.
-Hmm..nu..prin cuvinte.
-Dar cum ? N-ai spus ca..?
-BA DA. Dar prea putini asculta tacerea.
-Asa..oamenii asculta DOAR cuvinte.
-Ei, vezi ca sti!
-Si atunci cu tacerea ce fac?
-Nu fac nimic o lasa asa ...sa taca.
-Inteleg..si cand tac oamenii?
-Pai tac cand..nu mai au cuvinte.
-Cum? Nu mai au cuvinte?
-Nu.
-Si sunt atat de multe..
-Dar nu sunt ale lor.
-Oricum..e mai usor sa taci nu crezi?
-NU. Cred ca e mai greu.
-De ce ? Explica-mi.
-Pai cred ca...sa vad daca gasesc cuvinte..
-Haide!
-Nimic. Doar ca atunci cand taci..doare mai tare-un pic.

Niciun comentariu: