Imi rade inima...

cand simt miros de paine si pupuri facute in cuptorul bunicilor,
cand mi se aseaza un fluture indraznet pe umarul gol..
cand aud numele meu ..in gura copiilor,
cand merg desculta pe iarba frageda,
cand un baiat roseste fiindca-i zambesc strengareste:P
cand latra un catel bucuros fiindca stie ca m-am intors...
cand ma arunc goala in asternuturi curate..si rad fara rusine,
cand ma catar in copaci.. si-i imbratisez,
cand imi pun cirese la urechi,
cand vad un film de fete cu prietenele bune...si am lacrimi pe obraji ..
si gura plina de floricele:)
cand stam toti 5 in familie la masa si radem zgomotos de intamplari haioase
cand citesc Blaga...si inima-mi bate mai rar...
cand mi se joaca cineva in par
cand imi dau drumul din deal cu bicicleta si iau picioarele de pe pedale..
si-mi desfac parul sa mi-l pieptene vantul ..
cand pot sa dorm la amiaza..si nu dorm..dar stiu ca daca as vrea as putea..
cand aud tropot de cai:)
cand termin o carte...si-mi pare rau
cand il revad pe fratele meu,
cand citesc scrisori vechi de pe foi...
cand stau de vorba c-un batran si-o batrana si vad ca inca se mai tin de mana:)
cand conduc si soseaua e goala ...
cand dansez singura de nebuna in casa:D
cand imi iese mancarea,
cand citesc ce-am compus si ma mir ca sunt eu...
cand ma prinde o ploaie " prea aranjata" si totusi rad incantata,
cand culeg flori de camp si fug de-o albina..
cand reusesc sa termin ceva,
cand beau COCA COLA:)


...si s-ar mai gasi cateva:)...

E partea TA

" Daca va va intreba cineva: pentru ce faceti lucrul acesta? Sa raspundeti : Domnul are trebuinta de el."...." Multi oameni isi asterneau hainele pe drum, iar altii presarau ramuri, pe care le taiasera de pe camp. Ei strigau: "OSANA! BINECUVANTAT ESTE CEL CE VINE IN NUMELE DOMNULUI!"...

Sfioasa...cum n-am fost nicicand

Ti-aduc cu mana tremurand,

crenguta mea prea mica..de finic,

ce-a inflorit ...abia ...un pic...

Am vrut si haina mea

s-o-ntind in cale.....langa duiumul de petale

DAR

e ..urata si-i ..murdara.. si e rea..

si s-ar putea piciorul sa te doara

...cand vei pasi pe ea...

Ma iarta! Sovaiesc din nou..

caci din gramada mea de vise moarte

si o crenguta ce-a inflorit pe jumatate...

am uitat sa-ti fac parte...

IAR TU...

imi usurezi povara mea amara

....o sulita incepe sa te doara....
in maini haine cuie te ard ca un taciune

pe-a-mele-acum le pot uni in rugaciune

Imi desenezi un zambet..sa nu piara!

... ciocane bat in cuie aspre iara...

Si ochii TAI inchid ruine...

sa poata naste-ai mei LUMINE!

O inima in Tine moare

..doar ca sa dea a mea in floare...

E..partea TA.

Ti-o astern la picioare..

mereu imi spui ca ai trebuinta de ea,

si-apoi...

doar langa TINE e infloritoare!

Ce sunt cand sunt..nu sunt cand ESTI

Ce sunt cand sunt doar eu?...

Sunt chin,

sunt o carare neprimitoare,

sunt dor si sunt durere.

nimica sunt..doar o parere..

Sunt om si sunt tarana,

cel mai ades sunt o batrana,

sunt plans, sunt nebunie

sunt mai mult moarta decat vie...

Sunt o hartie..pe care mainile se-nghesuie sa scrie,

sunt obosita..

sunt o poveste necitita...

Nu sunt senina, sunt jeluire in surdina..

Nu sunt prea mult..poate putin...

atatea lanturi ma mai tin..

cand sunt doar eu nu sunt un cant

ci doar o vorba goala-n vant!

.......................................................................................................................................

Si-apoi...cand ESTI cu mine..

Sunt pasare ..sunt zbor,

sunt cantec vesel nu de dor,

traiesc mereu si nu mai mor

si nu sunt chin simt doar alin...

Si sunt o stea ..sunt un ocean

orcine vine ca sa bea

in suflet capata alean...

Nu sunt ruina

ci duc in ochi LUMINA!

Si sunt frumoasa

iar colo-n cer..sunt chiar

MIREASA!

Salonul 15.

Pe " buni Ana" o veti cunoaste doar daca indrazniti sa deschideti usa Spitalului de Boli Infectioase din Alba Iulia si daca nu va va intimida foaia xeroxata lipita la intrare pe vopseaua de un alb obosit, pe care scrie amenintator: CARANTINA. Totusi cei cutezatori care vor trece pragul si vor urca in graba scarile imbatranite, traversand holul cu miros de clor intepator si care vor privi intrebatori prin geamul salonului 15...o vor gasi acolo, intinsa in patul din dreapta usii, cu ochi albastri scanteietori...Sub patura veche si ponosita vor distinge o statura semeata de femeie apriga si vor fi surpinsi sa vada ca ridicata in picioare buni Ana sta putin cocosata...impovarata de cei 75 de ani ai sai, ani de framantari, de dureri si de bucurii licurici...Pentru buni Ana nu exista subiecte tabu; mama a 4 baieti...unul mort intr-un accident rutier, la 54 de ani..( ..ma-nfior ..atat are si tata..), altul orb din pruncie, unul betiv si in sfarsit unul casatorit.. nefericit. La anii ei Ana si-a pierdut din sfiala, dar are o sinceritate abrupta, care nu poate fi decat indragita de cei ce pot roade cuvinte tari...Va va spune numarand pe degete cele trei categorii in care se impart barbatii..veti rade amar pentruca nici una nu este promitatoare, dar veti continua sa sperati daca aveti inima de femeie..Daca dimpotriva pasul va este apasat, hotarat si rasunator de barbat, veti ignora vorbaria ei si cel mult ii veti dezapropba spusele afisand un zambet enigmatic.. si din respect pt. bolnava cam atat.In primul pat din stanga usii, buni Ana o are colega, pe doamna Ismael..60 de ani..impliniti..inghesuiti intr-un corp un pic bondoc si extrem de tacut la prima vedere. Daca sunteti migalosi in observarea detaliilor veti vedea ca doamna Ismael, cu parul ei grizonat, pieptanat insitent pe spate, zambeste mut la cate o vorba sau expresie aruncata de vizitatorii mai glumeti. Pana la urma ii veti cunoaste povestea de dragoste cu un turc, pe care l-a si luat de barbat si cu care " s-a avut bine", mort in urma cu 10 ani...nu veti distinge tristete in glasul ei, poate doar un dram de resemnare. Mare va va fi mirarea cand o veti descoperi vesela povestind despre apartamentul ei cu 4 camere care adaposteste 6 insi, copii si nepoti, si pe deasupra ..o catea care pare ca-i zice " ma-ma' si 3 papagali perusi..ba nu 2 ca pe unul l-a prins cateaua si aia i-a fost soarta..
Monica e cea mai tanara din habitatul acesta. Ea sufera de aprindere de plamani si limbutie..face din mancare un hobby, are contururi bine pronuntate si " buni Ana" binevoieste a o striga din cand in cand " grasa".. Monica e cea care face de straja noaptea, ea aude vaietele si cheama asistentele la nevoie, ea a strabatut cel mai des drumul spre baie insotind fiecare bolnava, presarand la fiecare pas cuvinte de incurajare..pt cea mai suferinda decat ea. Isi doreste sa plece de 8 Martie acasa..sa nu mai primesca flori pe un pat de spital..poate i se va implini dorinta..
Langa fereastra, in dreapta este o alta tanara..mai tanara decat simte ea..daca ati fi venit din timp ati fi vazut cum o podidesc lacrimile cand a aflat vestea ca va ramane internata...paloarea fetei i s-a evaporat treptat cand si-a cunoscut vecinele de salon..a ciulit urechile la povestea doamnei Ismael, intreband mereu preseverenta cate un detaliu cu substrat aproape indecent, a ras zgomotos la frazele piperate ale batranei Ana, ca mai apoi sa asculte temator, zambind un pic sagalnic cand tot aceasta o indemna" tu sa te mariti ca esti frumoasa..draga de ea"..si zambetul ei ...imi amintea parca de ..sora mea..
Da...cei cutezatori ar putea descoperi ..suflete aproape sanatoase..intr-un spital de boli infectioase...

My idea of heaven..being with the ones I love..:)

..cine are bunici pe pamant..nu in gand..

'Trezeste-te ca ai musafiri"..recunosteam vocea joasa, voioasa ..si dupa spaima initiala, caci adormisem intr-o casa fara picior de barbat, m-am chinuit sa-mi deschid ochii si sa privesc la el agale si a jale de nesomn, incepand a ingana un protest slab" nu.."Dar stiam ca mai iute il conving pe mos Ene sa plece de la gene decat sa-i schimb planurile mosului ce ducea sange de Ohaba in vene...

Diminetile au fost totdeauna slabiciunea mea , " my morning elegance" e mai mult un fel de zapaceala leganata, am reusit totusi sa ma dezmeticesc intr-un final si am dat cu ochii de unghile mele rozalite de vreo doua zile, si am putut anticipa deja in minte cum se schimba paloarea in culoare in obrajii bunicului..asa ca am luat un tampon de vata, am neglijat total spalatul pe dinti si am inceput sa-mi sterg vehement oja, m-am prezentat apoi cu batistuta in bucatarie, etalandu-mi unghiile curate sa fie admirate, ca pe vremuri ,cand eram scolarita..

" Stai jos ,vreau sa te vad", sigur puteam fi vazuta si din picioare, dar el trebuie sa aiba totul sub control. " Spune-mi ce mai faci.."(..abia atunci am zarit cu coada ochiului ceasul din hol..7:30..ce fusese aseara? Incercam sa rememorez...ah citisem pana tarziu Maurier..o noua slabiciune a mea). Evident ca n-am un raspuns corect la intrebare si trece mai departe..imi spune sa mananc placinta pe care mi-o adusese, privesc la ea fara tragere de inima, in timp ce mainile mele se intind automat dupa ibric: " nu mai bine fac o cafea mai intai?" E de acord. Primul lucru la care ne potrivim dimineata.:)

Stiu deja ca trebuie sa mai am rabdare cu cateva intrebari: " Ai bani?.." " CE planuri ai azi.." Ma incearca un gand..ca ar trebui sa evit sa-i spun.." Vreau sa ma duc cu bicicleta", imi rapsunde de parca i-as fi cerut voie.." azi e frig, nu-i de bicicleta". Renunt sa-l contrazic. Il intreb apoi de rasaduri... sa-l scot din lumea mea..sa intru eu in a lui..e bucuros de vremea buna, poate lucra pamantul. I-am vazut sclipirea din ochii lui batrani si mi-a fost tare drag dintr-o data...m-am imblanzit la gandul ca poate nu-l voi mai avea multa vreme langa mine....sa-mi intrerupa tabieturiile, sa-mi lungeasca diminetile, sa se amestece in planurile si viata mea..si m-am gandit ca de fapt as dori sa dureze multa vreme lucrul acesta...Il auzeam ca din departare " Pe Ramona am prins-o cand pleca la servici si i-am dat placinta.."Era bucuros. " Nu te-ncurc, ma duc sa fac cumparaturi si iau inpoi cursa" " Sambata inainte de PASTI sa va prezentati la Ohaba. Da?" Nu era o intrebare era o porunca cumva. Am dat din cap ca da.

Mi-a umplut frigiderul. Imi aduc aminte de o expresie in spaniola : 'Necesito un hombre para mantener la nevera llena" ( am nevoie de un barbat care sa-mi mentina frigiderul plin) . Iata-l, imi raspunde inima:)

Spalam vasele si mi-a lasat bani pe chiuveta, am refuzat cu prea multe cuvinte...mi-a facut semn cu mana sa ma opresc; " nu vreau sa stiu n-ai bani sa-ti cumperi un covrig..restul le mai ametim noi". Nu stiu de ce socoteam atunci in gand cam cati covrigi pot cumpara cu 100 lei. Destui.

Si-a luat traista si-a plecat " in treaba lui"..iar eu am inceput sa scriu si sa plang un pic....si mi-a fost rusine ca m-am enervat ca am fost trezita prea de dimineata de un bunic ca sa-mi aduca bani de covrig...